Regele trezirii noastre

Regele trezirii noastre

Cornel Jurju


Regele a murit iar România se cutremură.

Abia în aceste zile, nevolnicii de noi, pricepem statura istorică uriaşă a celui care a fost Mihai I al românilor. Abia acum resimţim cu adevărat puterea simbolică a Coroanei: de a uni, de a mobiliza suflete, de a reda demnitate unui popor cu inima sfâşiată.

Tot dintr-un decembrie, acela din 1989, nu cred că România a mai fost traversată, electizată de un asemenea uragan de emoţie colectivă.

Majestatea Sa ne părăseşte întorcându-se acasă şi luminându-ne. Noi ne putem părăsi nenorocul, „ceasul” negru al celor 7 decade de rătăcire, întorcându-ne acasă, sub pavăza Coroanei.

Ultimul Drum al Regelui Mihai poate căpăta pentru neamul românesc semnificaţia revelatoare, profundă a biblicului Drum al Damascului.

Să fim cu luare-aminte:

Regele ne mai trimite această ultimă rază de lumină!

Un ultim omagiu pentru Regele Mihai la Cluj

Un ultim omagiu pentru Regele Mihai la Cluj

Începând de astăzi, pe B-dul Eroilor din Cluj-Napoca, zilnic de la ora 18:00, clujenii vor participa la o oră de rugăciune pentru sufletul Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I, pentru Familia Regală și pentru viitorul Coroanei României. Se vor aduce flori, lumânări și se vor nota mesaje în Cartea de Condoleanțe.

În fiecare dintre aceste seri, un preot va oficia un parastas pentru sufletul Majestății Sale Defuncte. De asemenea se va da citire unuia dintre mesajele pe care, cu atâta înțelepciune și iubire, Mihai I al României le-a transmis de-a lungul anilor, poporului român.

Preţuirea noastră pentru cel care a fost Mihai I al României trebuie transpusă nu numai în sentimente, trăiri, vorbe, ci şi în mici, dar atât de necesare, gesturi concrete.

 

Orfani de Regele Mihai

Orfani de Regele Mihai

Cornel Jurju

Președintele Clubul Monarhiștilor Clujeni


 

          Prin trecerea la cele veşnice a Regelui Mihai conştiinţa românească este profound îndoliată. Poporul român pierde astăzi cea mai importantă personalitate din viaţa statală a ţării a ultimului secol. Mihai I a fost Rege constituţional al României între anii 1927-1930 (fiind Rege-copil) şi apoi între anii 1940-1947 (această a doua domnie fiind curmată prin lovitura de stat sovieto-comunistă din 30 decembrie 1947).

Mihai I a fost un Rege curajos şi în vremuri deosebit de grele. S-a aflat în fruntea ţării în anii celui de Al Doilea Război Mondial; în ceasurile şi zilele deosebit de periculoase (inclusiv sub aspect personal) ale finalului de august 1944; în perioada cea mai sumbră a României moderne, aceea a instaurării totalitarismului sovieto-comunist.

Mihai I a fost, pentru mai bine de nouă decenii, Regele protector al fiinţei româneşti, un Mare Patriot al neamului românesc. Aflat în atribuţiuni constituţionale, apoi în dificilii şi îndelungaţii ani ai exilului sau în mereu neclara situaţie de după anul 1989, Regele Mihai, în numele naţiunii Sale, a fost apărătorul credinţei creştine, al aspiraţiilor democrate româneşti, al tradiţiilor poporului român. Indiferent de greutăţile pe care a fost nevoit să le înfrunte, viaţa Regelui Mihai a fost traversată de o neîntreruptă loialitate şi afecţiune pentru ţară şi pentru poporul român. Regele Mihai le-a vorbit generaţiilor succesive de români cum numai Majestatea Sa era capabil să o facă: cu înţelepciune, preţuire, sinceritate şi iubire.

Mihai I a fost un Rege al răbdării şi mărinimiei. În pofida avalanşelor de minciuni, jigniri, calomnii prăvălite asupra Sa, de către autorităţi ale statului român şi de către publicistica obedientă, în pofida slăbiciunilor şi rătăcirilor noastre, pe Majestatea Sa nu l-a părăsit niciodată spiritul de iertare, de înţelegere.

Mihai I fost pentru neam şi ţară un adevărat scut de protecţie în faţa încercărilor timpului. Cred că fiecare român lucid s-a gândit că într-o situaţie gravă, aparent fără ieşire, Regele Mihai putea fi calea salvatoare de ultimă instanţă. În decursul deceniilor acest gând ne-a asigurat o oarecare linişte şi confort psihologic în preajma marilor zdruncinări ale istoriei.

După aproape un secol de viaţa, după aceşti ultimi câţiva ani de tăcută şi grea suferinţă, Regele Mihai I al României ne părăseşte. De acum rămânem mai singuri, mai vulnerabili în faţa vitregiei vremurilor, a vicisitudinilor istoriei.

 

Dumnezeu şi Să-l odihnească alături de cei drepţi pe Regele Mihai I al României! Dumnezeu Să-l păstreze veşnic în conştiinţa neamului românesc!

Condoleanţe Reginei Margareta a României şi Întregii Familiei Regale a României!

Casa Regală a României în viața Clujului

Casa Regală a României în viața Clujului

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (Cluj), Clubul Monarhiștilor Clujeni, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (filiala Cluj) organizează expoziţia documentră intitulată “Casa Regală a României în viaţa Clujului”. Parteneri ai evenimentului sunt Muzeul de Istorie al Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Cluj.

Vernisajul expoziţiei, cu un accentuat caracter istoric, va avea loc vineri 17 noiembrie 2017, începând cu orele 16:30, în cadrul B.C.U. “Lucian Blaga”. La eveniment era aşteptată şi prezența Alteței Sale Regale Principele Radu al României, dar care, din cauza sănătăţii fragile a Majestăţii Sale Regele Mihai, a fost nevoit să rămână în Eleveţia.

Expoziția se înscrie în demersul regăsirii luminilor uitate dintr-un trecut care este sănătos să fie ştiut şi recuperat. Numeroasele fotografii (unele necunoscute sau puţin cunoscute), extrasele din presă (care mărturisesc despre o lume trecută dar în care sunt implantate rădăcinile prezentului), alte documente importante, vin să ilustreze frumoasele şi rodnicele întâlniri dintre comunitatea clujeană şi Casa Regală a României, desfăşurate între anii 1919-2016.

Însemnata zestre documentară devoalează implicările decisive, inclusiv financiare, ale Casei Regale în evoluţia Clujului universitar, în sprijinirea şcolii, a culturii, a bisericii sau a sportului.

Expoziția – care va rămâne deschisă până la sfârşitul acestui an – se adresează tuturor celor interesați de farmecul și ineditul vieții interbelice clujene, dar și de tumultul perioadei postdecembriste. Publicul vizitator, avem această certitudine, va avea şansa unei surprinzătoare şi frumoase incursiuni în trecutul ultimului secol de istorie locală şi românească.


Contact:

Sebastian Baciu – 0736135135 (ANRM Cluj)

Cornel Jurju – 0740190346 (CMC)

O floare pentru Doina Cornea

O floare pentru Doina Cornea

Cornel Jurju


Trăim vremuri în care suntem mereu mai contaminaţi de nepăsare, de ignoranţă în legătură cu tot ce pare să fie exterioritate. Asta face ca, într-un fel de nesănătoasă decompensaţie, să fim tot mai accentuat interesaţi de noi înşine. Să fim năvăliţi de tiranice vanităţi din care se „hrănesc” obsesiile materialiste cele mai dezagreabile. Interioritatea, creativitatea, visarea ne sunt consumate, epuizate, schimonosite de aceleaşi exasperante fixaţii către cariere, conturi, maşini, vile, vacanţe. Deşertificarea sufletească a egoismului materialist, ne lasă prea puţin loc pentru semeni, spiritualitate sau memorie.

Mai mult decât orice, recursul la memorie indispune, oboseşte, provoacă adesea tâmpe rânjete de superioritate. Nu vrem să mai ştim că nu suntem şi nu putem fi altceva decât ceea ce am fost. Omitem să observăm că memoria contribuie la compoziţia irepetabilă a substanţei identitare individuale şi colective. Nesocotim faptul că în absenţa memoriei riscăm să ne descompunem, să ne pierdem sensul.

În mod evident, nici trecutul recent, sau poate cu atât mai mult acesta, nu-i scapă acestei distructive indiferenţe. Mă întreb, bunăoară, câţi dintre clujeni mai zăbovesc, cu gândul măcar, la pilda existenţială a Doinei Cornea? Câţi dintre noi mai putem spune câteva cuvinte despre Doina Cornea? Câţi dintre numeroşii tineri de astăzi ai Clujului, mai cunosc numele „Doina Cornea”?

Or, Doina Cornea chiar nu este „oricine”, nici pentru oraşul acesta, nici pentru istoria recentă a României. Doina Cornea este cel mai important opozant al comunismului din România anilor ’70 şi ’80. De subliniat: opozant şi nu disident! Ea nu s-a încurcat în subtilităţi de limbaj, metafore, aluzii, „comunismuri cu faţă umană”. Timp de opt ani, a supus „totalitarismul roşu” românesc, ca ideologie şi practică a puterii, unei complete negaţii. Într-un oraş adâncit, asemeni întregii ţări, în frică, laşitate, muţenie, poate complicitate, Doina Cornea a găsit curajul de a scrie şi vorbi liber/răspicat. Tipic oricărui regim totalitar, şi în cazul acesta preţul libertăţii asumate a devenit deosebit de costisitor: interminabile anchete, aresturi, bătăi, calomnii, injurii.

Nu aveau să întârzie nici aprecierile, chiar atitudinile de uimire pentru acest autentic episod de dârzenie pe care, în numele naţiunii române, Doina Cornea îl oferea lumii. Aproape absente acasă, printre români, gesturile de solidaritate şi admiraţie s-au multiplicat în ţările Europei Occidentale, dar şi în America. Nouă, poate, ne lipsea distanţa (ca spaţiu şi timp) pentru a reuşi să înţelegem dimensiunea reală a „cazului Doina Cornea”. În schimb, pentru temeritatea şi elocvenţa sa, izvorâte dintr-o profundă spiritualitate, Doina Cornea a devenit unul dintre românii cei mai cunoscuţi şi preţuiţi în străinătate. Valorizată într-o spaţialitate locală, aceeaşi Doina Cornea se înfăţişază ca românul clujean care a atins, probabil din toate timpurile, nivelul cel mai ridicat de recunoaştere şi notorietate internaţională.

Peste câteva zile (30 mai) Doina Cornea împlineşte 88 de ani. Poate, spre năuca surpriză a multora dintre noi, Doina Cornea este încă în Cluj. Bolnavă, ignorată, uitată, locuieşte în aceeaşi casă care, în deceniul nouă al secolului trecut, se transformase în cea mai importantă redută anticomunistă a României. Între anii 1982-1994, casa şi curtea Doinei Cornea ajunseseră un loc neîntrerupt asaltat de către dispozitivul de represiune comunist (apoi cel f.s.n.-ist) prin intermediul securiştilor, miliţienilor, informatorilor, a miilor de telefoane, scrisori saturate cu ameninţări şi jigniri.

Anul acesta, pe 30 mai, stafiile României brutale, hidoase, necioplite, ar putea fi alungate de pe strada Alba Iulia. Ar putea fi suficientă o floare… O floare propriu-zisă sau o floare a gândului pe care să i-o trimitem Doinei Cornea. Ar fi un indiciu că mai ştim privi în jur, că mai avem suficient discernământ pentru a ne alege corect modelele; că suntem capabili să preţuim normalitatea, curajul, demnitatea, autenticitatea; că, în definitiv, mai rămân speranţe pentru noi înşine.

Ar fi o floare pe care destinatarul, cu tot mai puţinele sale puteri, încă o va mai putea primi şi iubi.

La Mulţi Ani, Dragă Doamnă Doina Cornea!

Adunare Generală CMC

Adunare Generală CMC

CONVOCATOR OFICIAL

În conformitate cu prevederile Statului , se convoacă Adunarea Generală a Clubului Monarhiștilor Clujeni pentru data de 31.05.2017, ora 18 care se va ține in sala Mușlea a Biliotecii Universitare Lucian Blaga, Cluj-Napoca.

Ordinea de zi este următoarea:

1.Darea de seamă cu privire la activitatea desfășurată de Consiliul director de la precedent adunare pina in prezent
2. Bilanțul contabil incheiat la finele anului 2016
3. Aprobarea B.V.C. pe anul 2017
4. Descărcarea de gestiune și aprobarea activității consiliului director
5. Alegerea noului Consiliu Director
6. Discuții libere referitoare la ordinea de zi

Intrarea este liberă pentru persoanele interesate.
La fața locul vor fi membrii ai Clubul ce sunt dornici să vă ofere mai multe informații despre activitățile Clubului.

Vă așteptăm,
Consiliul Director al Clubului Monarhiștilor Clujeni