fbpx
Drumul Memoriei – Teodor Şuşman (senior)

Drumul Memoriei – Teodor Şuşman (senior)

Nu împlinise 30 de ani iar Teodor Şuşman (n. 1894), dobândea un renume important în satele de munte din Ţinutul Huedinului. Ascensiunea lui se producea imediat după Marea Unire, când, odată cu legiferarea reformelor agrare, s-a implicat cu insistenţă în acţiunile civice care urmăreau o cât mai rapidă punere în posesiune a moţilor cu suprafeţe forestiere. În epocă se aprecia că printr-o exploatare măsurată, proprietatea forestieră ar putea îmbunătăţi posibilităţile de viaţă ale populaţiei din Apuseni. Susţinând interesele moţilor, Şuşman a organizat şi a participat la acţiuni de protest atât în Huedin cât şi în Cluj. De asemenea, împreună cu Amos Frâncu şi cu protopopul ortodox al Huedinului, Aurel Munteanu, Teodor Şuşman a vorbit despre aspiraţiile moţilor în faţa suveranilor României, fiind primit în audienţe speciale atât de regele Ferdinand cât şi de regele Carol al II-lea.

          Aura de luptător neînduplecat pentru drepturile moţilor, l-a ajutat pe Şuşman să obţină mai multe mandate de primar al localităţii Răchiţele, mai ales în perioadele guvernărilor liberale interbelice. Tot ca primar, dar în anii războiului, Teodor Şuşman îşi revalida potenţialul organizatoric dar mai ales resursele de sacrificiu pentru comunitatea căreia îi aparţinea. După Dictatul de la Viena, localitatea Răchiţele rămânea izolată de restul ţării, Huedinul intrând în zona de ocupaţie maghiară. Pentru a-şi feri consătenii de riscul foametei, primarul Şuşman a organizat şi realizat personal transporturi cu produse alimentare de bază pe drumuri de munte greu accesibile cu deosebire pe timpul iernii.

          Ajunsă la cote semnificative, popularitatea lui Şuşman, care trecea dincolo de hotarele satului Răchiţele, a devenit intolerabilă pentru puterea comunistă, impusă la sfârşitul războiului de ocupantul sovietic. Aşa se ajungea la situaţia din vara anului 1948, când Şuşman, pentru a evita arestul, alegea soluţia „refugiului” în pădure şi a înfruntării dictaturii comuniste. De la început era însoţit de trei dintre feciorii săi (Toader, Traian şi Avisalon), dar şi de consătenii Ioan Bortoş şi Teodor Suciu. În următorii doi ani, grupului anticomunist de la Răchiţele i s-au mai alăturat Ioan Popa, Gheorghe Mihuţ, Mihai şi Lucreţia Jurju, Oneţ Roman.

          Ca în alte cazuri similare, principala grijă a partizanilor din Grupul Şuşman a fost autoapărarea, acţiuni anticomunite cu caracter ofensiv fiind plănuite doar pentru împejurarea în care regimul ar fi intrat în criză. Excepţii de la această regulă au fost represaliile realizate împotriva câtorva informatori şi reprezentanţi locali ai puterii comuniste. Aici trebuie consemnată mai ales situaţia răchiţenilor Suciu Paşcu şi Purcel Petru care, foarte probabil, au fost eliminaţi de membrii grupului Şuşman. Motivul principal îl constituise implicarea celor doi în acţiuni diverse, mai ales cu conţinut informativ, care aveau drept scop descoperirea şi prinderea luptătorilor anticomunişti.

          Dincolo de activitatea concretă a Grupului Şuşman, direcţionată predominant către obiectivul supravieţuirii, deranjul principal pe care îl resimţea puterea comunistă dinspre partizani, îl reprezenta întreţinerea şi potenţarea unei atmosfere anticomuniste accentuate, ce acoperea un spaţiu geografic şi social mai extins cuprins între localităţile montane Huedin-Beiuş-Câmpeni. Fundamentată pe valori ale moralei creştine dar şi pe popularitatea lui Teodor Şuşman, solidaritatea populaţiei din Nordul Apusenilor cu luptătorii anticomunişti a fost o circumstanţă de fond, care a favorizat posibilitatea ca grupul de la Răchiţele să rămână activ vreme îndelungată, de aproape un deceniu.

1 – Teodor Şuşman (senior)
2 – Catrina Şuşman (soția)

          Pe de altă parte, resursele (militare, administrative, materiale şi informative) alocate de puterea comunistă pentru lichidarea „bandei” Şuşman au fost dintre cele mai însemnate. Un raport al Securităţii din anii ’50 detalia că pentru „lichidarea” Şuşmanilor, în regiunile Cluj şi Oradea, erau folosiţi nu mai puţin de 290 de informatori. Dacă din punct de vedere numeric, reţeaua informativă era impresionantă, sub aspect calitativ era departe de a răspunde exigenţelor sistemului de represiune. Şantajaţi, ameninţaţi, bătuţi, oamenii semnau angajamente de colaborare, dar cei mai mulţi o făceau cu titlu de formalitate. În fapt, refuzau să-şi maculeze conştiinţele şi alegeau să le rămână loiali Şuşmanilor: „informatorii nu depun nici un interes în această problemă … nici un informator nu are la dosar nici o notă informativă. Este foarte greu de recrutat un informator care să dea randament pentru că majoritatea cetăţenilor sunt în favorul bandiţilor şi caută numai să mintă organele noastre”.

          Totuşi, în timp, acţiunile diabolice ale puterii comuniste, care îmbinau munca informativă cu operaţiuni militare semnificative, au început să-şi arate sinistrele rezultate. Pe rând, Şuşmanii aveau să moară eroic, cel mai adesea cu arma în mână sau să fie capturaţi prin operaţiuni dramatice realizate de unităţi ale Securitătii şi ale Miliţiei. Pentru a evita să fie reţinut, liderul grupului, Teodor Şuşman (senior) s-a sinucis prin împuşcare în decembrie 1951 în localitatea Răchiţele. De altfel, toţi membrii grupului făcuseră legământ că nu vor ajunge vii în arestul Securităţii, mai cu seamă pentru a nu risca, în condiţiile anchetelor brutale, deconspirarea celor care îi sprijiniseră. În iulie 1952, Ioan Popa şi Gheorghe Mihuţ erau împuşcaţi mortal pe malul Someşului Cald de trupe ale Securităţii, care reuşiseră să-i încercuiască. Peste doi ani, Mihai Jurj, Lucreţia Jurj şi Oneţ Roman erau capturaţi în cadrul unei acţiuni de o violenţă extremă care se desfăşura într-o gospodărie din localitatea Sudrigiu (jud. Bihor). Rămaşi singuri, fraţii Toader şi Avisalon au rezistat până în 1958, când, în cele mai eroice şi tragice împrejurări, mureau într-o şură din localitatea Tranişu (jud. Cluj) incendiată de Securitate.

          Era februarie 1958. Şura în care fraţii Şuşman îşi dăduseră sufletul probabil că încă era fumegândă. La sediul Securităţii din Cluj era întocmit raportul asupra operaţiunii din Tranişu. În aşteptarea bonificărilor salariale şi a avansărilor în grad, tovarăşii securişti şi miliţieni savurau în tihnă satisfacţia unei misiuni, în sfârşit, îndeplinită: „toţi ostaşii erau bucuroşi că s-a terminat cu Regele munţilor”. Deşi dorea să fie ironic, folosind expresia „Regele munţilor” autorul documentului prelua un clişeu din vorbirea/imaginarul popular cu privire la Teodor Şuşman (sn). În felul acesta, chiar şi la nivelul limbajului birocratic-oficial era consacrată recunoaşterea popularităţii, prestigiului şi influenţei de care se bucurase Teodor Şuşman (senior), respectiv grupul de luptători anticomunişti pe care îl formase în ţara munţilor, a pădurilor şi a moţilor.    

          Cornel Jurju

Sâmbătă 1 februarie 2020 vom rememora eroismul luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman. Evenimentul, organizat de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, va avea loc de la ora 12.00 la Troiţa Şuşmanilor din comuna Mărgău (jud. Cluj)

Octav Bjoza, la evenimentul Drumul Memoriei

Octav Bjoza, la evenimentul Drumul Memoriei

La evenimentul comemorativ “Drumul Memoriei” care va avea loc în comuna Mărgău (jud. Cluj), în data de 1 februarie 2020 va fi prezent domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.

Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938 în Iași. Absolvent al Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov (1956). Între anii 1957-58 student al Facultății de Geografie-Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.  A fost exmatriculat după ultimul examen din anul I și arestat de Securitatea din Iași la 25 iunie 1958 pentru că între 1956-1958 a făcut parte (împreună cu alți 14 elevi, studenți și muncitori) din organizația anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Brașov. Judecat de Tribunalul Militar Brașov a fost și condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii pentru „crimă  de uneltire împotriva ordinii sociale”, pedeapsă redusă ulterior la 4 ani temniță grea.

Octav Bjoza

A executat pedeapsa în mai multe închisori și lagăre de muncă din care amintim: Codlea, Gherla, Brăila, Salcia, Periprava, Văcărești, Jilava, Galați, Strâmba, Stoienești, Salcia, Grind, Bacul 4-Grind, Codlea. A fost eliberat la 23 iunie 1962.

A fost împiedicat să își reia studiile superioare și a urmat cursurile unei școli tehnice postliceale de instalații pentru construcții civile și industriale. Ulterior urmează cursurile Facultății de Electromecanică din cadrul Universității din Brașov, pe care a absolvit-o în 1972.

A fost urmărit de Securitate de la eliberare până în 1989 și nu a fost membru al Partidului Comunist Român. 

În 22 decembrie 1989 a participat la evenimentele din Brașov fiind primul care a intrat în sediul Comitetului Central al PCR, fără ca ulterior să solicite recunoașterea calității de revoluționar.

În 1999 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Brașov.

Din 2008 este președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România (AFDP) și membru în Comitetul Internațional de Conducere al Asociației Internaționale a Foștilor Deținuți Politici (INTER ASSO).

A susținut numeroase conferințe publice, a oferit interviuri și a participat la emisiuni la radio și televiziune pe teme privind suferințele foștilor deținuți politici. A publicat volumele Garda Tineretului Român (Istoria unei organizații anticomuniste, 1956-1958), Editura Transilvania Expres, Brașov, ed. I – 1998, ed. II – 2008 și ed. III – 2010 (revăzută și completată); Victime și călăi, vol. I, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2010; Octav Bjoza în mass media, vol. I și II, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2010.

Drumul Memoriei – Grupul Șușman

Drumul Memoriei – Grupul Șușman

Sâmbătă, 1 februarie 2020, începând cu ora 12.00, Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni va organiza o slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman. Parastasul va fi oficiat la munte, în comuna Mărgău, la mormântul lui Teodor Şuşman, situat lângă drumul judeţean care coboară spre Valea Firii, între Răchiţele şi Doda Pili. La ceremonialul comemorativ-religios va fi prezent şi preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, domnul Octav Bjoza, care, cu o zi mai devreme, în 31 ianuarie 2020, începând cu ora 12.00, va avea o întâlnire cu elevii Liceului Teoretic “Octavian Goga” din Huedin.


Plecarea spre munte se va realiza din Cluj-Napoca la ora 9.30, din parcarea Vivo. La ora 10.30 este planificată sosirea în oraşul Huedin. De aici, până în Valea Firii, vom merge împreună cu participanţii din Huedin, respectiv cu cei sosiţi din judeţele Bihor şi Sălaj.


Pentru a străbate acest drum al memoriei sunt aşteptaţi toţi cei care au consideraţie pentru luptătorii anticomunişti, respectiv pentru cei care au fost nevoiţi să treacă prin infernul închisorilor comuniste, al coloniilor de muncă sau al deportărilor. Jertfa lor – pentru libertate, pentru naţiune şi ţară, pentru viitorul propriilor familii şi comunităţi – nu vrem să ne lase indiferenţi, nu vrem să se risipească în uitare. Dimpotrivă, credem că trebuie cunoscută, desluşită, rememorată, respectată. Sângele şi lacrimile vărsate de ei, suferinţele atroce pe care le-au îndurat, trebuie să devină pentru generaţiile românilor de astăzi o valoroasă zestre morală de curaj, verticalitate şi demnitate, pe care avem datoria să o îngrijim cu toată seriozitatea, ca să o putem transmite mai departe copiilor şi nepoţilor noştri. Întâlnirea din Valea Firii, de la Troiţa Şuşmanilor, vrem să fie un pas dinspre întunericul indiferenţei spre lumina recunoştinţei şi a înţelepciunii, un pas pe complicatul drum al descoperirii sensului, deopotrivă tainic şi salvator al memoriei. “Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos”. (Regele Mihai I)

Scurt istoric al Grupului Șușman


Aducem aminte că în ziua de 2 februarie 1958, tinerii fraţi, Teodor şi Avisalon Şuşman, mureau eroic, cu arma în mână, într-o şură din cătunul clujean Tranişu, asediată şi apoi incendiată de trupele Securităţii. Grupul de luptători anticomunişti “Şuşman” se formase în localitatea Răchiţele în anul 1948. Era alcătuit din oameni ai muntelui, admirabili şi curajoşi, care au refuzat să îngenuncheze în faţa ideologiei şi a terorii comuniste. Au fost “brazi” adevăraţi care au ales să se “frângă” fără a se “îndoi” încercând să apere felul lor de viaţă bazat pe credinţă, libertate, tradiţii, dreptate, simplitate. De-a lungul celor 10 ani de grea existenţă, din grupul anticomunist de la Răchiţele au făcut parte Teodor Şuşman (senior), fraţii Teodor, Traian şi Avisalon Şuşman, Mihai Jurj, Lucreţia Jurj, Oneţ Roman, Gheorghe Mihuţ, Ioan Popa, Ioan Bortoş, Teodor Suciu. De asemenea, pe parcursul activităţii sale, Grupul Şuşman a beneficiat de sprijinul şi omenia necondiţionată a sute de familii de moţi din mai multe sate de munte din judeţele Cluj, Bihor şi Alba.Liderul grupului a fost Teodor Şuşman (senior), care deţinuse în mai multe rânduri funcţia de primar al localităţii Răchiţele atât în perioada interbelică, în vremea guvernărilor liberale, cât şi în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Însă faima lui Şuşman a trecut dincolo de limitele satului în care se născuse. După Primul Război Mondial devenise unul dintre liderii moţilor care, pentru a obţine şansele unei vieţi mai bune, doreau să fie împroprietăriţi cu o parte din pădurile Apusenilor. Susţinând cu toată determinarea şi cinstea aceste aspiraţii îndreptăţite, Teodor Şuşman avea să fie primit în audienţe speciale de către Regele Ferdinand, dar şi de către Regele Carol al II-lea. Pentru meritele şi lupta sa, Şuşman a primit din partea moţilor supranumele de “Regele Munţilor” sau pe acela de “Tatăl Moţilor”.


Cumplitei şi inegalei încleştări cu dictatura bolşevică i-au supraveţuit doar Lucreţia Jurj, Traian Şuşman şi Teodor Suciu. Restul luptătorilor anticomunişti din grupul “Şuşman” aveau să piară eroic, marea parte cu arma în mână, înfruntând fără poticneli brutala maşinărie de represiune comunistă. Cu toate că, la rându-le, au îndurat numeroşi ani de închisoare, cei trei – Lucreţia, Traian şi Teodor – au fost dăruiţi de Dumenzeu cu zile astfel încât după 1989 să poată mărturisi despre greutăţile şi tragediile inimaginabile prin care au trecut. “Dorinţa mea, după Revoluţie, – povestea cu ochii înlăcrimaţi Lucreţia Jurj – o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul Şuşman. N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simţit obligată să fac în aşa fel încât să ştie lumea de Şuşmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să se ştie cine o fost, de ce o fost fugiţi şi ce-o făcut. (…) Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit (…) O fost vremuri grele să fii tot timpul hăituit de Securitate şi să umbli cu raniţa în spate după alimente, prin frig şi prin ploaie. Cât de tristă era viaţa aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simţit vinovat. Am greşit, am făcut, acuma suport consecinţele, da aşa … Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liberi?”.

Cei interesaţi să participe la acest eveniment comemorativ vor putea lua legătura cu reprezentanţii organizatorului la office@transilvaniaregala.ro .

Persoanele care dispun mijloace de transport sunt rugate să ajungă pe cont propriu la Troiţa lui Şuşman, fiind recomandate, din cauza condiţiilor de iarnă, autoturismele de teren.

Maria – Regina Tuturor

Maria – Regina Tuturor

În mai-iunie 2019 se împlineşte un secol de când Ferdinand şi Maria soseau pentru prima dată în Transilvania în calitate de suverani constituţionali ai Regatului României. Prin intermediul lor, statul român îşi afirma şi proclama autoritatea asupra noilor teritorii care îşi exprimaseră inechivoc opţiunea unionistă prin decizia naţiunii române de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Având un evident sens triumfal, spectaculoasa şi emoţionanta călătorie regală, „brăzda” Transilvania de la Nord la Sud, cu popasuri (re)memorabile în Oradea, Carei, Bistriţa, Gherla, Cluj, Câmpia Turzii, Alba Iulia, Blaj, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Copşa Mică, Sibiu, Braşov.

La Cluj regele Ferdinand, regina Maria, principele moştenitor Carol ajungeau în 27 mai 1919. În oraş erau întâmpinaţi cu o bucurie de nedescris, fiind aclamaţi, omagiaţi şi mai ales recunoscuţi ca înalţi reprezentanţi ai naţiunii române de pretutindeni: „La 10,30 am sosit la Cluj, cel mai mare dintre oraşele pe care le-am vizitat [în Transilvania – n.n.]. (…) Obişnuitele extraordinare primiri la gară şi pe tot traseul în oraş până la o mare piaţă [Piaţa Unirii – n.n.] unde se află o frumoasă statuie ecvestră a lui Matei Corvin … Defilarea populaţiei a fost mai mare ca oriunde, mii şi mii au venit din toate satele învecinate. Care mari trase de câte 10 boi zdraveni, încărcate cu grupuri vesele de nuntaşi au defilat şi ele. Regimentul meu a reapărut acolo. Am fost foarte surprinsă şi încântată. A făcut cea mai bună impresie. Soarele, care fusese foarte scump la vedere, a ieşit dintr-odată şi strălucea asupra cailor făcându-i să lucească ca metalul. M-am simţit mândră de dragul meu (Regiment) 4 Roşiori şi l-am felicitat pe Moruzi. Se pare că s-au comportat minunat în ultimele lupte, dar mulţi au fost ucişi”. (Maria, Regina României).

          Vineri, 28 iunie a.c., începând cu ora 20.30 în faţa Cazinoului ne vom aminti, vom încerca să rememorăm atmosfera regală în care Clujul era învăluit şi sedus în urmă cu 100 de ani. Vom realiza acest lucru printr-un spectacol de teatru şi muzică, intitulat Maria, Regina Tuturor, susţinut de către actriţa Angelica Nicoară şi Corala Regală Transivană condusă de Dan Dumitrana, sub regia lui Laszlo Vadas .

Prezentul şi viitorul pot „conta” numai în măsura în care sunt aşezate pe temelii trainice pe care trecutul le-a clădit cu înţelepciune, curaj şi sacrificiu.

Colindul Regal de Centenar

Colindul Regal de Centenar

Colindul Regal, care ajunge anul acesta la cea de-a şasea ediţie, este însoţit de câteva intenţii:

  1. De a înfiripa o atmosferă în care să se poată manifesta bucuria carităţii izvorâtă din sentimentul creştin al iubirii aproapelui. Fondurile strânse din donaţiile participanţilor vor fi oferite Asociaţiei SOS Bambini România, care susţine copii aflaţi în Casele de tip Familial din Cluj, Sighet şi Baia Mare.
  2. De a trăi semnificaţia creştină a sărbătorii Crăciunului, dar şi frumuseţea colindelor româneşti, ca ipostază a culturii tradiţionale prin care este celebrată Naşterea Mântuitorului.
  3. De a stârni publicului dorinţa de cunoaştere cu privire la importanta, uneori fascinanta, poveste a regalităţii româneşti, încă înstrăinată de inima şi mintea românilor.

Programul artistic al serii:

Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina” – dirijor: Lt. Daniel Munteanu

Corala Regală Transilvană – dirijor Dan Dumitrana

Dan Gâdea – taragot

Data şi locul spectacolului:

– sâmbătă, 15 decembrie, începând cu ora 18.00

– Centrul de Cultură Urbană (clădirea Cazinoului din Parcul Mare)

Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni

Capitalele Unirii

Capitalele Unirii

Corul Regal, ansamblu cameral de tineret aflat sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, desfășoară în perioada 2018-2019 cel mai amplu proiect coral din România dedicat Centenarului Marii Uniri – turneul aniversar Capitalele Unirii. Ansamblul a evoluat și va evolua în orașe românești din țară și de peste granițe, precum București, Râmnicu Vâlcea, Iași, Cluj, Alba Iulia, Chișinău, Cernăuți și Balcic. Proiectul este realizat cu sprijinul BRD – Groupe Societe Generale.

După succesul primelor trei concerte ale turneului – lansarea de la București, care a avut loc la Biblioteca Națională a României, în 1 iulie, concertul din Râmnicu Vâlcea, care s-a desfășurat în Sala Lahovari a Filarmonicii Ion Dumitrescu, în data de 18 octombrie și cel din Iași, susținut în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu, în 2 noiembrie – Corul Regal urmează să evolueze la Cluj-Napoca, în Sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic al UBB, sâmbătă, 24 noiembrie, începând cu ora 19:00. Intrarea este liberă.

Invitatul special al concertului este Corala Voci Transilvane a Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, condusă de prof. Adrian Corojan.

Corul Regal va evolua sub bagheta dirijorului Andrei Stănculescu și va fi acompaniat la pian de Vlad Gînța. Amfitrionul serii va fi tânăra și talentata actriță Alexandra Apetrei.

Capitalele Unirii va marca această aniversare importantă pentru națiunea română prin ceea ce are mai de preț țara noastră: artă, cultură și spiritualitate. Proiectul dorește să realizeze o reparație istorică, reunind în mod simbolic, din punct de vedere muzical și artistic, toate provinciile istorice ale României, care în prezent intră în componența a patru state suverane: România, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria.

Așadar, Corul Regal va evolua pe parcursul turneului alături de diferite ansambluri corale care își desfășoară activitatea în cele 8 orașe ale itinerariului. În plus, repertoriul ales de către Corul Regal cuprinde creații ale unora dintre cei mai importanți compozitori români de ieri și de azi, din toate provinciile istorice ale țării noastre.

Corul Regal dorește să implice în mod activ generația tânără în seria de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, cu scopul de a afirma și dovedi că tinerii își asumă valorile și idealurile naționale.

Centenarul este despre trecut, despre prezent, dar, mai ales, este despre viitor. Așadar acest turneu este un preambul al unei campanii de promovare a vieții corale românești, care se va desfășura în perioada ce va urma.

Nu în ultimul rând, turneul Capitalele Unirii va aduce un omagiu Familiei Regale a României, care a contribuit decisiv la realizarea evenimentelor de la 1918.

Mai multe detalii despre Corul Regal puteți afla accesând site-ul www.corulregal.ro

Co-organizator: Transilvania Regală

Partener principal: BRD – Groupe Societe Generale

Parteneri: Casa Regală a României, Asociația Națională Corală din România, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Clubul Monarhiștilor Clujeni, Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca, Fundația 9, Cosmovici și asociații.

Parteneri media: Transylvania Today Media Group, Exponentul.ro, Via Cluj TV, Buzznews, Cluj Insider, ClujToday, Transylvania Today, United Publishers News, Unesco in Romania – History & Legacy, copilarie.org, Sport în Cluj.


Razvan Apetrei, director executiv, contact@corul-regal.ro

Pentru concertul din Cluj-Napoca, contactați la marketing@transilvaniaregala.ro