Prof.univ.dr.ing. Alexandru-Grigore PISOSCHI

Majestatea Sa Regina Ana a României, Principesă Regală de Bourbon-Parma, s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, tatăl Său fiind Principele Rene de Bourbon-Parma (fiul ASR Robert I, Duce de Parma și al ASR Infantei Maria Antonia a Portugaliei), iar mama, ASR Principesa Margaret a Danemarcei (fiica ASR Principelui Valdemar al Danemarcei  și al ASR Principesei de Bourbon-Orleans), fiind al doilea copil, ceilalți fiind AALLRR Principii Jaques, Michel și Andre.

Majestatea Sa Regina Ana a fost strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei (1802-1866) pe linie paternă și a Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei (1863-1906) pe linie maternă, precum și nepoata Împărătesei Austriei și Regină a Ungariei Zita de Bourbon-Parma (1892-1989), soția Împăratului Carol al Austro-Ungariei (pe tron între 1887-1922).

Casa Ducală de Parma începe cu Filip (1720-1765) Duce de Parma, Plaisance și Guestalla, căsătorit cu ASR Elisabeta a Franței, fiica Regelui Ludovic al XV-lea al Franței. În timp, Casa Ducală de Parma se înrudește cu alte case suverane ale Europei, descinzând astfel casele regale ale Spaniei, Celor Două Sicilii, Austriei, Luxemburgului, Bulgariei și acum, a României etc.

           Viața Majestății Sale Reginei Ana acoperă un secol, un război, un exil și un destin.

ASR Principesa Ana a învățat acasă cu guvernante și apoi în Statele Unite ale Americii a urmat cursurile școlii de artă Parson School of Art în specializarea advertising (reclamă). Cursurile ținând trei ani, ASR Principesa Ana le-a terminat în doi  (1940-1943). Din 1943 și până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se ca voluntar în cadrul Forțelor Franceze Libere de sub comanda generalului Charles de Gaulle în campanile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania ca șofer pe ambulanță și infirmieră. La sfârșitul războiului a fost decorată cu „Crucea de Război” a Franței și avansată la gradul de locotenent.

ASR Principesa Ana l-a cunoscut pe MS Regele Mihai la Londra, în noiembrie 1947, la nunta ASR Principesei Elisabeta a Marii Britanii și Irlandei de Nord cu Principele Philip Mountbatten, născut prinț de Grecia și Danemarca. MS Regele Mihai și ASR Principesa Ana s-au logodit în perioada imediat următoare, înainte de întoarcerea MS Regelui în țară. Aici, guvernul Petru Groza a ignorat dorința MS Regelui pentru aprobarea cererii în căsătorie  conform Constituției, iar la 30 decembrie 1947 l-a forțat să abdice.

Căsătoria a avut loc în exil, la 10 iunie 1948, la Atena. În prealabil, fiind de religie catolică, ASR Principesa Ana avea nevoie de dispensă de la Sanctitatea Sa Papa Pius al XII-lea. Pentru aceasta, au mers în audiență Regina Mamă Elena și ASR Principesa Margaret, mama ASR Principesei Ana. Auzind refuzul Papei, ASR Principesa Margaret a batut cu pumnul în masă. Datorită lipsei dispensei, familia ASR Principesei Ana nu a putut participa la căsătoria în rit orthodox organizată de Regele Paul și de Regina Frederica suveranii elenilor.         Înainte de fixarea datei nunții MS Regele Mihai, proaspăt plecat în exil, a dorit să facă două vizite, în 1948, prima în Anglia și a doua în SUA. Vizitele erau esențiale deoarece lua prima dată contact cu lumea liberă după abdicarea forțată. MS Regele a voit să meargă și în Franța, dar cererea a rămas fără răspuns. În Anglia, a luat legătura cu presa și a denunțat caracterul ilegal al abdicării forțate și proclamarea republicii fără referendum. În SUA, la Washington, s-a întâlnit cu președintele Truman și apoi cu generalul Marshall, după care a revenit în Europa profund dezamăgit.

Regele Paul al Greciei a organizat nunta și a reușit să dea un caracter maiestuos căsătoriei MS Regelui Mihai cu ASR Principesa Ana. La sosire, pe aeroportul Atenei s-a pus covorul roșu până la scara avionului, iar Regele Paul însuși i-a întâmpinat pe oaspeți cu fanfară și gardă de onoare. De la aeroport până la Palatul Regal convoiul a fost salutat cu urările de bun venit ale atenienilor.

După cum descrie autoarea Ecaterina Rădoi [2], cununia care a avut loc pe 10 iunie 1948 la Palatul Regal a fost o ceremonie magnifică la care au participat toți membrii guvernului grec și întreaga ierarhie a Bisericii Ortodoxe Elene, o ceremonie demnă de un suveran în funcțiunea atribuțiilor, o sfidare la adresa reticentei și divizatei Europe.  Ambasada română a avut chiar îndrăzneala de a protesta pe lângă Regele Paul pentru felul cum îl trata pe Mihai. Regele Paul al Greciei a răspuns cu promptitudine și fără echivoc :  Mihai este Regele României și va fi mereu tratat ca atare, câtă vreme poporul român nu-și reneagă Suveranul [2, p. 214,215].

Din partea familiilor mirilor a participat Regina Mamă Elena, Suveranii elenilor  MMLL Regele Paul și Regina Frederika, ASR Principele Eric-unchiul miresei, care a condus-o la altar, copii Suveranilor Greciei Sofia, Constantin, Irina, Ducesă de Aosta, Amedeo, Duce de Aosta, Katerina, Principesă de Grecia, Regina Alexandra a Iugoslaviei, unchi și verișori din familiile Hesse și Hanovra.

Oficierea căsătoriei a fost făcută in rit orthodox, așa cum prevedea Constituția Regatului României și tradiția domnitorilor români, de către întâi stătătorul Bisericii Ortodoxe Elene, IPS Damaskinos Arhiepiscopul Atenei și al Întregii Elade.

            După această căsătorie, ASR Principesa Ana a primit titlul de REGINĂ și apelativul de MAJESTATE, în virtutea faptului că această calitate este și titlu nobiliar, fără ca cei în cauză să fie suverani în exercițiu.

După 18 ani de la căsătoria de la Atena s-a putut celebra căsătoria dintre MS Regele Mihai și MS Regina Ana în religie catolică, la Monte-Carlo datorită intervenției ASS Principesei Grace de Monaco.

Familia regală a locuit în anul 1948 la Vila Sparta, lângă Florența, la Regina Mamă Elena, apoi din 1949 la Lausanne în Elveția, iar din 1950 până în 1954 MMLL Regele Mihai și Regina Ana au locuit în Anglia, unde, ca să-și poată câștiga existența, au avut o fermă de păsări și o grădină de zarzavat. După aceasta, MS Regele a găsit o oportunitate la o companie de aviație. A urmat un curs de zbor fără vizibilitate la Santa-Monica, SUA și a devenit pilot de încercare la Compania Lear. După o vreme, compania a dat faliment și atunci MS Regele a mai găsit o posibilitate, în sensul că a înființat cu doi parteneri o mică întreprindere de electronică și a continuat să piloteze avioane propuse spre vânzare. După ce nici această intreprindere nu a mai mers, MS Regele a urmat în SUA un curs de agenți de bursă și apoi a devenit agent de bursă la Bursa din New-York.

În acest timp MS Regina Ana avea grijă de familia tot mai numeroasă, având în final cinci fiice AALLRR Principesele Margareta  (1949),  Elena (1951), Irina (1953), toate născute la Lausanne, Sofia (1956) născută la Atena și Maria (1964) născută la Copenhaga, toate botezate in religia ortodoxă.

Familia a revenit în Elveția și s-a stabilit la Versoix și de puțină vreme la Aubonne.

Caracterul și personalitatea Majestății Sale Reginei Ana reiese cel mai bine din „Cuvântul înainte” scris de Majestatea Sa Regele Mihai la cartea, editată în anul 2000, „Un război, un exil, o viață” – povestite de MS Regina Ana :

                „ Am citit cu emoție rândurile pe care Regina a hotărât să le scrie românilor în cartea sa. Mulți dintre strămoșii ei au avut pe umeri soarta Europei. Unii au fost eroi, iar câțiva au fost sanctificați. Regina a mers la război ca simplu soldat, iar apoi a acceptat alături de noi, soarta de a aștepta și de a spera. Nu ar fi putut exista pe pământ cineva care să nu stea  alături cu atâta credință și curaj. Soarta a pus-o alături de Elisabeta, Maria și Elena, Reginele României. Tot soarta a ținut-o departe de țară, până în anii din urmă. În carte, Regina mărturisește că se simte cel mai bine în sate, unde găsește spiritul curat românesc. După atâția ani de zile de suferințe și așteptări Regina simte nevoia să povestească românilor viața ei, asta înseamnă că există in sufletul Său un „mâine”.

                                                                          Mihai   

                   Majestatea Sa Regina Ana a trecut la Domnul la Spitalul din Morges din Elveția, la data de 1 august 2016 și înmormântată la Catedrala Regală din Curtea de Argeș la 13 august 2016.

                   DE SUS, DIN CER, MAJESTATEA SA REGINA ANA VEGHEAZĂ ASUPRA NOASTRĂ CU SENTIMENTUL CĂ PENTRU O DINASTIE TREBUIE SĂ EXISTE ȘI UN AZI ȘI UN MÂINE ȘI UN POIMÂINE…ÎNTRU ETERNITATE ! 

Guvernul României și președintele Nicolae Timofti pentru Republica Moldova au decretat ziua de sâmbătă 13 august 2016, zi de doliu național. La funeraliile Majestății Sale au participat reprezentanți ai guvernului român, ai bisericilor ortodoxă și catolică, membrii ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Wurtemberg și de Bourbon-Parma și ai familiilor princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe.

În viață, Majestatea Sa Regina Ana a fost decorată cu înalte ordine dinastice române și ale Caselor Imperiale și Regale ale Europei.

DESCENDENȚA DINASTIEI ROMÂNE DIN DINASTIILE ÎNTEMEIETOARE ALE ȚĂRILOR ROMÂNE.                           

Suveranii României au continuat tradiția întemeietorilor de Țară, așa cum se exprimă, atât de frumos, Mihai Eminescu :

„…Basarabi și voi Mușatini, / Descălecători de Țară, dătători de legi și datini / Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră / De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră…”

Descendența MS Reginei Ana a României din întemeietorii Moldovei.

Descendența a fost stabilită după Constantin Rezachevici, Sever cavaler de Zotta „Arhiva Genealogică” 1912 (1-12) și 1913 (1-12) și „Almanahul de Gotha”.

Bogdan I Întemeietorul căsăt. cu Maria — Costea, voievod (fiu al lui Bogdan I) căsăt. cu Margareta-Mușata — Roman I (fiu al lui Costea), domn al Moldovei 1392-1394 — Alexandru cel Bun (fiu al lui Roman I), domn al Moldovei 1400-1432 — Bogdan al II-lea (fiu al lui Alexandru cel Bun), domn al Moldovei 1448-1451, căsăt. cu Oltea — Ștefan cel Mare și Sfânt (fiu al lui Bogdan al II-lea), domn al Moldovei 1457-1504 cu Maria din Hârlău — Petru Rareș (fiu al lui Stefan cel Mare) domn al Moldovei 1527-1538; 1541-1546 căsăt.cu Elena Brancovici — Maria (fiică a lui Petru Rareș) căsăt. Ioan Movilă, logofăt, tatăl viitorilor domni Ieremia și Simion Movilă — Ieremia Movilă, domn al Moldovei 1595-1600; 1600-1606, casăt. cu Erzsebet Csomortany — Maria (fiică a lui Ieremia) căsăt. cu contele Ștefan Potocki, voievod palatin de Wroclaw (+1631) — Ana (fiica a lui S. Potocki), 1727, căsăt. cu contele Rafael Leszczynski (+1708) —Stanislas Leszczynski (fiu al lui Rafael Leszczynski și al Annei Katarzyna Jablonowska, născută Kasanowska, nepoata Mariei Movilă (+1766), rege al Poloniei și duce de Lorena — Maria (fiică a lui Stanislas Leszczinski  căsăt. în 1768 cu regele Ludovic al XV-lea al Franței (+1774) — Louise- Elisabeth de France ( fiică a lui Ludovic al XV-lea) căsăt. cu Philippe de Bourbon-Parme, al doilea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei — Ferdinand de Bourbon-Parme — Lodovico, prinț de Parma — Carlo Lodovico al II-lea prinț de Parma —Carl al II-lea duce de Parma, — Robert I de Bourbon-Parme — ASR Rene de Bourbon-Parme, tatăl Majestății Sale Reginei Ana a României.

Descendența Majestății Sale Regelui Mihai I al României din întemeietorii Țării Românești

Descendența a fost stabilită de Sever Cavaler de Zotta, „Arhiva Genealogică”, anul I, nr. 2 și 3 (Februarie-Martie 1912), bazată pe surse străine.

Alexandru I Basarab (+1364) — Fiică (nume de botez necunoscut (+după 1372) căsăt. cu Ioan Stracimir, țar de Vidin (+după 1398) —Doroteea (fiica precedentului, + înainte de 1382) căsăt. cu Hermann I, conte de Cilli, baron de Sonneg (+1385) — Hermann II de Cilli (+1435) — Barbara de Cilli (+1451) căsăt. cu Sigismund de Luxemburg, împărat al Sfântului Imperiu și rege al Ungariei și Croației, rege al Boemiei și rege al Germaniei (+1437), înmormântat la Oradea — Elisabeta (fiica precedentului), căsăt. cu Kasimir al IV-lea, regele Poloniei (+1492) — Sofia (fiica precedentului +1512) căsăt. cu Frederic, marchiz de Brandenburg-Ansbach — Elisabeta (fiica precedentului +1510) căsăt. cu Ernest, marchiz de Baden (+1553) — Anna (fiică a precedentului (+1579) căsăt. cu Carol I, conte de Zollern (+1576) — Carol II, conte de Zollern (+1606) — Ioan, principe de Hohenzollern (+1638) — Meinrad I, principe de Hohenzollern (+1681) — Maximilian, principe (+1689) — Meinrad II, principe (+1715) — Iosif, principe (+1769) —  Carol, principe (+1785) — Anton Aloys, principe (+1831) — Karl, principe de Hohenzollern Sigmaringen căsăt. cu Marie Antoinette Murat (nepoată de frate cu Joachim Murat, rege al Celor Două Sicilii între 1808 și 1815, cumnat cu Napoleon Bonaparte) — Karl Anton (+1885), principe, căsăt. cu Josefine Louise de Baden — Carol I, (fiul lui Karl Anton ) rege al României — Leopold, principe de Hohenzollern Sigmaringen, frate cu regele Carol I) căsăt. cu Antonia, infantă a Portugaliei — Ferdinand I, rege al României (fiul lui Leopold) căsăt. cu Maria Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha — Carol al II-lea, rege al României, căsăt. cu Elena de Grecia și Danemarca — MS Regele Mihai I al României.

Suveranii României, prin activitatea lor, au dus mai departe crezul primilor noștri dinaști, întemeietori de Țară !

În cartea Sa „Un război, un exil, o viață”, Majestatea Sa Regina Ana îndeamnă pe cititori spre bine, frumos și adevăr în ce privește rolul Familiei Regale și încheie :

„Aș vrea să le dau oamenilor, ceea ce am aflat eu de la viață. Mai mult decât ce am trăit, aș vrea să le spun oamenilor ceea ce gândesc…”

ONOARE, CINSTIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ PENTRU MAJESTATEA SA REGINA ANA ! ONOARE ȘI CINSTIRE PENTRU SUVERANII ROMÂNIEI !

BILIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ana a României „Un război, un exil, o viață”, povestite de Majestatea Sa Regina Ana a României, scrise de ASR Principele Radu al României, cuvânt înainte de Majestatea Sa Regele Mihai I al României, Editura Humanitas, București, 2000.
2. Rădoi Ecaterina „ Viața Regelui Mihai I”, Editura Mașina de scris, București, 1998.
3. Rezachevici Constantin „Enciclopedia domnilor români. Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova, a. 1324-1881”, vol. I, secolele XIV-XVI, Editura Enciclopedică, București, 2001.
4. x   x   x   „Almanach de Saxe Gotha – Duchy of Parma”
5. x   x   x   „House of Bourbon – Parma”
6. x   x   x   „Almanach de Saxe Gotha – Online Royal Genealogical Reference.
7. „Arhiva Genealogică” 1 – 12, 1912, ediție anastatică, Iași, Institutul de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, 2005.
8. „Arhiva Genealogică”  1  –  12,  1913,  ediție anastatică, Iași, Institutul de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, 2007.